Dragoslavele este asezat intre muntii din partea de Nord-Nord-Est a judetului Arges,localitatea fiind traverasta prin partea sa sud-vestica de soseaua nationala, ce leaga Brasovul de Campulung ( DN 73) si de Valea Dambovitei. Vatra satului este situata pe Valea Caselor si in amonte pe malurile parului cu acelasi nume. Administrativ , Dragoslavele cuprinde muntii de pe versantul vestic al Leaotei , din Vf . Pravatului pana in Moieciu de Sus in Culmea Secarile si Santilia Mare, la hotarele cu jud Brasov si Dambovita . Zona aceasta este eminamente montana cu varfuri ce depasesc altitudinea de 1800m si chiar 2000m , ramanand una din cele mai salbatice zone alpine , cu o geologie aparte . In partea nord- vestica predomina relieful carstic, cuprinzand pesteri si chei (Cheile Ghimbavului , Piatra Caselor , cu un traseu de creasta fabulos , Cheile Rudaritei , Cheile Crovului , etc) acestea facand parte din Parcul National Piatra Craiului . In partea sa estica si sudica, pasunile alpine si culmile impadurite sunt formate pe un relief de sisturi si cristaline ce iau locul calcarelor . Deasemenea , in conponenta sa , intra si cei doi munti din Masivul Iezer- Papusa , versantul nordic al Muntelui Mateias si Muntele Plaisoru . Raul Dambovita separa cele doua grupe montane , Iezer-Papusa de Leaota , formand o mica depresiune Rucar- Dragoslavele, avand o latime de numai cateva sute de metri si o lungime de circa 7 km .
Cateva date istorice:
Intemeierea si denumirea satului se bazeaza pe doua legende ce se intrepatrund cu dovezile istorice.
Dupa hrisoavele de le Matei Basarab , dragoslovenii si rucarenii ar fi ardeleni din partile hategului si erau rudari , adica aurari pe seama domneasca, bucurandu-se de anumite privilegii. (rudar deriva de la slavonescu ruda= stanca ,minereu, astazi cuvantul a suferit o schimbare de sens si e atribuit in special unei ramuri tiganesti de lucratori ai lemnului). Ei ar fi trecut muntii prin Gorj si Mehedinti sub o capetenie a lor, Dragoslav, apoi au parasit Oltenia si au plecat spre rasarit ,neparasind zona muntoasa, si s-au asezat la poalele masivului pietros “Vartopiele”, in partea numita pana astazi “Valea caselor”.
Insa legenda satului, prin traditie pastrata de la stramosi, spune ca intemeietorul satului ar fi fost Dragos, una din capeteniile oastei cu care Negru-Voda a trecut dincoace de munti in locul numit Pravat, deal asezat in sud -vest de Dragoslavele , apoi oastea ajunge la Campulung si izgoneste cetele de tatari de prin locurile acelea cu ajutorul capitanilor de osti : Dragos, Badea si Stoian.Dupa biruinta , viteazului capitan , voievodul ii daruieste un tinut intins asezat intre Pravat si culmea muntilor spre miaza-noapte iar spre rasarit cat putea sa vada cu ochii. El s-a asezat aici cu o parte din osteni si asa s-a intemeiat satul Dragoslavele si si-a luat numele dupa Dragos. Tot astfel si ceilalti capitani Badea si Stoian sunt intemeietorii satelor Badeni si Stoienesti , asezate spre miaza-zi de Dragoslavele . Cel mai important eveniment din viata satului s-a petrecut in prima domnie a lui Radu Mihnea (1611-16) cand un mare boier , Vintila Vornicu, ” s-a pus in spinarea satenilor din dragoslavele de i-au rumanit in sila si in puterea lui cu niste hrisoave si carti rele si fara nicio treaba” ( rumanitul insemna a transforma oamenii liberi in clacasi pe mosia unui boier). Acelasi lucru s-a intamplat si-n comuna vecina ,Rucar, unde satenii nu se puteau impaca cu ce indurau de la Doamna Florica , fata lui Mihai Viteazul, si a determinat o mare parte din populatia satului sa fuga peste granita, prima data in Ardeal, in tara Barsei apoi in Tara Moldovei , in muntii Vrancei, intemeind acolo satele Dragosloveni si Rucareni ( Soveja de astazi, unde portul si limba nu sunt moldave ci muscelene). Matei Basarab cand ajunge domn, ca semn de impacare cu Vasile Lupu , zideste in 1645 Manastirea Soveja nu in capitala tarii cum facuse Vasile Lupu ci in Soveja care a ramas pana astazi o interesanta insula etnografica.
